Istoric

Catedra de biochimie a fost formată în octombrie 1945, odată cu fondarea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.

În funcţia de şef de catedră a activat Adolf Kramer, dr.hab. şt. med., profesor universitar (1945-1950); Cozma Konopelco, dr. şt. med., conferenţiar universitar (1950-1951); Mihail Mihlin, dr. hab. şt. med., profesor universitar (1951-1972); Eugen Floca, dr. şt. med., conferenţiar universitar (1972-1986); Leonid Lîsîi, dr. hab. şt. med., profesor universitar (1986-2012); Olga Tagadiuc, dr. hab. şt. med., conferenţiar universitar (2012-prezent).

Până în 1995 la catedră s-a predat disciplina Biochimie, iar din 1995 şi până în prezent, Biochimia clinică. În perioada  2002-2011 a fost predată şi disciplina Chimie bioorganică. Instruirea s-a efectuat la toate facultăţile, iniţial în limba rusă, actualmente – în limbile română, engleză, franceză şi rusă. În cadrul  disciplinei studenţii îşi dezvoltă  deprinderi practice de efectuare a investigaţiilor biochimice concrete şi necesare viitorului medic, se dezvoltă gîndirea critică, capacitatea de observare, comparare, analiză şi generalizare.

Metodele şi formele de instruire reprezintă o îmbinare optimă a metodelor clasice (cursuri, lucrări de laborator, rezolvarea problemelor de situaţie), cu cele moderne (autoinstruire şi autoevaluare asistată de calculator etc.).

   Pe parcursul anilor colaboratorii Catedrei de biochimie şi biochimie clinică au efectuat cercetări ştiinţifice în domeniul enzimologiei (Kramer A.), localizării enzimelor amilolitice în creier (Konopelco C.), studiului  efectelor acţiunii razelor X asupra animalelor în perioada de gestaţie (Floca E.), influenţei asupra organismului a unor preparate antibacteriene şi nootrope, coloranţilor şi chimicatelor utilizate în agricultura republicii (Mihlin M.), modificarea indicilor metabolismului proteic şi energetic sub acţiunea pesticidelor (Ivasi G.), modificările homeostaziei acido-bazice în diferite stări patologice (Mucuţă A.), reacţiile metabolice ale organismului ca răspuns la trauma mecanică severă (Lîsîi L., Tagadiuc O., Ambros A., Horneţ V.), studierea dereglărilor metabolice ale fieroproteinelor în trauma mecanică severă (Sv. Bobcova, Iu. Stratulat), dereglările biochimice în sindromul X metabolic (S. Stratulat, Sv. Protopop), sistemul glutation în maladiile canceroase (Gavriliuc L.).